In fiecare din noi exista un Univers, conturat in mare parte de propriile experiente de viata.
Se spune că intelectul e dat omului ca să cunoască adevărul. Intelectul
e dat omului, după părerea mea, nu ca să cunoască adevărul, ci să primească
adevărul.
. Luther, cît e el de eretic si de zevzec, a spus două lucruri extraordinare:
că creatia autonomă e o cocotă si că nu există adevăr în afară de Biblie. Mie
mi-a trebuit o viată întreagă ca să aflu asta. El nu era asa bătrîn cînd a dibăcit
chestia asta, că era călugăr augustin... Mie mi-a trebuit o viată ca să mă conving
că în afară de Biblie nu e nici un adevăr.
. Omul e un animal care se roagă la ceva. Caută un model ideal. Si uneori
nimereste, alteori, nu. Cei care au descoperit modelul ideal si succesiunea
fenomenului din el sînt crestinii. Crestinismul nu poate fi identificat cu nici
un sistem filosofic, monist, dualist, sau pluralist.Crestinismul este pur si
simplu. Despre crestinism, Bergson spune că noi îl respirăm. Are materialitatea
aerului. Seamănă cu aerul. Noi sîntem crestini fără să vrem. Si cînd sîntem
atei sîntem crestini: că respirăm crestinismul cum respirăm aerul.
Dacă nu cunosti revelat - prin gratie divină - sau inspirat, nu cunosti
nimic. De pildă, povestea cu mărul lui Newton, care a căzut. Nu stiu unde am
citit eu stupiditatea asta: ''Il tomba dans une méditation profonde qui l’a conduit
jusqu’a la loi de la gravitation universelle''. Si eu spun: dacă Newton gîndea
pînă la Judecata de Apoi, nu descoperea nimic! Dar el a fost mult mai întelept.
Cînd a fost întrebat cum a descoperit gravitatia, a zis: Am fost inspirat. Păi
scrie pe măr, sau scrie undeva în natură '' legea gravitatiei''? Fenomenele lumii
interioare si ale lumii exterioare tac. Iar omul autonom si orgolios creds că
explorează lumea interioară si exterioară cu jocul lui de ipoteze si că descoperă
ceea ce vrea el. El caută; dar eu spun că el caută, nu că află. Sau dacă află,
trebuie să fie ca Newton, inspirat.
